CNAS avertizează asupra cheltuielilor cu spitalele și medicamentele compensate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, vineri seară, printr-un comunicat de presă, că spitalele și medicamentele compensate reprezintă cele mai mari cheltuieli din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Instituția avertizează că, dacă nu se iau măsuri de corecție, situația poate duce la „consecințe semnificative”.

Potrivit CNAS, în prezent și în anii anteriori, asistența medicală spitalicească a reprezentat circa 45% din cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS, iar medicamentele compensate aproximativ 33%. În timp, în finanțarea celor două domenii au apărut dezechilibre.

Situația spitalelor

CNAS explică faptul că, începând din 2015, majorările salariale ale personalului din spitalele publice au fost susținute prin intermediul instituției. Sumele alocate în acest scop au crescut atât ca valoare, cât și ca procent din fondurile destinate spitalelor, ajungând ca finanțarea majorărilor salariale să fie egală cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.

Potrivit CNAS, acest sistem dual de finanțare „nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienților, distorsionează plata pe caz rezolvat” și descurajează concurența dintre unitățile medicale.

Soluția aflată în lucru este introducerea finanțării majorărilor salariale direct în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu creșterea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.

Situația medicamentelor

CNAS arată că, de la an la an, consumul de medicamente finanțate din FNUASS a crescut cu procente de până la 20%. Astfel, în 2025 valoarea medicamentelor acordate pacienților a fost de 2,5 ori mai mare decât în 2015.

Instituția subliniază că acest ritm de creștere nu este sustenabil, întrucât veniturile bugetului FNUASS – provenite în principal din contribuțiile asiguraților – nu cresc în aceeași măsură. Potrivit CNAS, medicamentele inovative reprezintă peste 80% din valoarea totală a medicamentelor acordate asiguraților, deși cantitativ reprezintă doar 48% din totalul medicamentelor finanțate din fond.

Ca soluție, CNAS propune încurajarea prescrierii de medicamente generice și bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care acest lucru este posibil din punct de vedere medical. Instituția precizează că „între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor și cele originale nu există diferențe clinice, de siguranță sau de eficacitate, dar există diferențe semnificative de preț”.

CNAS consideră necesară și modificarea normelor legale privind stabilirea prețurilor medicamentelor și includerea lor pe lista de compensare. Instituția avertizează: „În caz contrar, România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienți până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienți noi”.

Reacția președintelui CNAS

Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a declarat: „Logica acestor soluții nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, așa cum vehiculează în mod eronat în spațiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanțare, ci exact opusul, de a stimula performanța spitalelor, precum și de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienților.” El a adăugat: „Este evident că, în condițiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, față de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obții dacă utilizezi cu eficiență fiecare leu de care dispui”.

Context și reacții

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, potrivit News.ro: „în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam același lucru, ai putea să ai un medicament și jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleași probleme și să ai un acces mai mare al pacienților”.

Declarația a fost criticată de asociațiile de pacienți, care au transmis o scrisoare către premier, arătând că problema din România nu este doar costul medicamentelor, ci și discontinuitățile de aprovizionare și retragerile de pe piață. „Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, au avertizat asociațiile, adăugând că un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economisește pe hârtie, dar lasă pacienții fără tratamentul de care depind.