AVC: semnele de alarmă și testul FAST explicate de un medic neurolog

Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial. Simptomele apar de obicei brusc și pot fi confundate cu probleme mai puțin grave. Dr. Stoica Vlad Mircea, medic neurolog, a explicat pentru Digi24.ro cum pot fi recunoscute semnalele de alarmă și de ce contează fiecare minut.

Recunoașterea rapidă a simptomelor și apelarea imediată la 112 sunt esențiale: cu cât intervenția medicală începe mai devreme, cu atât scade riscul de leziuni cerebrale grave și de deces.

Ce este AVC-ul

AVC-ul apare printr-o leziune a creierului produsă prin două mecanisme: hemoragia (ruptura unui vas, cu sânge pătruns în țesutul nervos) sau ischemia (blocarea unei artere, cu întreruperea aportului de oxigen și substanțe nutritive). Trăsătura tipică este instalarea rapidă a deficitului neurologic, spre deosebire de alte afecțiuni (tumori, boli autoimune) care evoluează treptat.

Semnele principale

• Asimetria feței – coborârea unui colț al gurii, adesea însoțită de slăbiciune sau paralizie a brațului și piciorului pe aceeași parte a corpului.
• Tulburări de vorbire – dificultăți de articulare sau afazie (probleme de exprimare, de înțelegere a limbajului sau ambele).
• Tulburări de vedere – scăderea sau pierderea bruscă a vederii, vedere dublă sau restrângerea câmpului vizual. Pierderea bruscă și nedureroasă a vederii la un ochi poate semnala ocluzia arterei centrale a retinei, o urgență ischemică.
• Mers instabil, amețeală bruscă, pierderea echilibrului sau dificultăți de coordonare, mai ales dacă apar alături de alte semne.
• Durere de cap bruscă, foarte intensă, fără cauză cunoscută – frecventă în anumite tipuri de AVC hemoragic, dar nu apare în toate cazurile.

Un AVC poate fi însoțit și de cădere (cu risc de traumatism cranio-cerebral) din cauza pierderii echilibrului sau a parezei, sau, mai rar, de o criză epileptică. Persoana căzută trebuie ținută într-un loc sigur, fără a fi mișcată inutil, decât dacă se află în pericol imediat sau dacă operatorul de la 112 dă alte indicații.

Atacul ischemic tranzitoriu – un avertisment care nu trebuie ignorat

Atacul ischemic tranzitoriu apare când creierul suferă o lipsă temporară de sânge, cu simptome asemănătoare AVC-ului (deficit de vorbire sau scăderea forței musculare pe o parte a corpului). Manifestările durează de regulă 15-30 de minute, până la circa o oră, apoi dispar spontan, fără tratament. Tocmai pentru că simptomele dispar, mulți oameni nu mai cheamă ambulanța sau nu mai merg la spital – ceea ce este o greșeală, pentru că acest episod poate anunța un AVC. Medicul recomandă apelarea obligatorie a serviciilor de urgență și un control complet în spital pentru identificarea cauzei.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul se stabilește rapid, prin examen clinic, examen neurologic și investigații imagistice. Medicii pot folosi scala NIHSS (National Institutes of Health Stroke Scale) pentru a evalua severitatea deficitului neurologic. Tomografia computerizată cerebrală este investigația de urgență cel mai des folosită pentru a diferenția hemoragia de ischemie; în funcție de caz, se pot adăuga angio-CT, investigații de perfuzie sau rezonanță magnetică.

Testul FAST – recunoașterea rapidă a unui AVC

• F – Face (Față): persoana este rugată să zâmbească; coborârea unui colț al gurii sau asimetria feței sunt semnale de alarmă.
• A – Arms (Brațe): persoana ridică ambele brațe; imposibilitatea de a menține unul ridicat poate arăta slăbiciune sau paralizie bruscă, uneori extinsă și la picior.
• S – Speech (Vorbire): persoana repetă o propoziție simplă; vorbirea neclară sau dificultățile de exprimare/înțelegere pot indica o problemă neurologică acută.
• T – Time (Timp): dacă apare fie și un singur semn, se sună imediat la 112.

Există și varianta extinsă BE-FAST, care adaugă B – Balance (pierderea bruscă a echilibrului) și E – Eyes (tulburări de vedere apărute brusc).

Medicul atrage atenția că persoana suspectă de AVC nu trebuie dusă la spital cu mașina personală dacă poate fi chemat un echipaj de urgență, deoarece acesta poate începe evaluarea și îngrijirea din timpul deplasării și poate anunța din timp spitalul.

Ce facem în caz de suspiciune de AVC

Primul pas este apelarea la 112 – fără să așteptăm ameliorarea stării persoanei și fără să încercăm tratarea acasă. Este esențial să reținem sau să notăm ora exactă la care au apărut simptomele; dacă nu se știe exact, se notează ultima oră la care persoana a fost văzută fără manifestări, informație importantă pentru stabilirea tratamentului. Nu se administrează niciun medicament din proprie inițiativă până la sosirea echipajului – de exemplu, aspirina poate fi indicată în unele AVC-uri ischemice, dar poate agrava o hemoragie cerebrală. Chiar dacă simptomele dispar rapid, persoana trebuie dusă de urgență la evaluare medicală, pentru că poate fi vorba despre un atac ischemic tranzitoriu.

Principalii factori de risc

Vârsta înaintată și antecedentele familiale nu pot fi modificate. În schimb, pot fi controlate prin tratament și stil de viață: hipertensiunea arterială insuficient controlată, diabetul zaharat, colesterolul crescut și dislipidemia, care afectează treptat vasele de sânge și pot favoriza îngustarea circulației sau formarea cheagurilor. Riscul crește atunci când o persoană are mai mulți factori de risc cardiovascular simultan, situație frecventă în sindromul metabolic. Printre alți factori menționați de medic se numără fumatul, obezitatea și lipsa activității fizice.