Alzheimer: cazurile s-au dublat în România în 10 ani. Medicii recomandă testare încă de la 55 de ani

La nivel mondial, peste 57 de milioane de persoane sunt afectate de demență, însă multe cazuri rămân nediagnosticate oficial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 60% dintre persoanele estimate a avea demență trăiesc în țări cu venituri mici și medii.

10 milioane de cazuri noi în fiecare an, la nivel global

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), citat cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, aproximativ 85% dintre persoanele diagnosticate cu demență nu au acces la servicii de sprijin după stabilirea diagnosticului. În fiecare an apar circa 10 milioane de cazuri noi la nivel mondial. Numărul total al persoanelor cu demență este estimat să ajungă la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050. Impactul economic global al bolii este estimat la 1,3 trilioane de dolari pe an, sumă care se preconizează că se va dubla până în 2030.

Conform raportului Alzheimer Europe din 2025, în Uniunea Europeană trăiesc aproximativ 9,1 milioane de persoane cu demență, din cele peste 12 milioane existente la nivelul Europei. Până în 2050, numărul pacienților din UE este estimat să crească cu peste 60%.

România: dublarea cazurilor în 10 ani, incidență mai mare la femei

În 2025, medicii de familie din România au raportat 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer – un număr dublu față de 2014, potrivit INSP. Numărul real al persoanelor afectate ar putea fi mult mai mare, întrucât multe cazuri rămân nediagnosticate sau sunt depistate în stadii avansate.

Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor comparativ cu bărbații, și în mediul urban comparativ cu mediul rural, diferență explicată parțial prin acces mai bun la servicii medicale în orașe. Conform estimărilor Institute for Health Metrics and Evaluation, prevalența demenței în România va crește accelerat, de la 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri în 2050.

46% dintre românii chestionați consideră teama de diagnostic și stigma drept principalele obstacole în calea unui diagnostic precoce. Aproape 80% dintre persoanele din populația generală sunt îngrijorate de riscul de a dezvolta demență, dar una din patru crede eronat că boala nu poate fi prevenită. INSP subliniază însă că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență.

Factorii de risc

Demența este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, iar până în 2040 se estimează că va deveni a treia cauză principală de deces la nivel global. Boala Alzheimer reprezintă 60-70% din totalul formelor de demență și se manifestă prin afectarea progresivă a memoriei, gândirii, comportamentului și autonomiei personale.

Deși vârsta înaintată rămâne cel mai cunoscut factor de risc (majoritatea pacienților au peste 65 de ani), au fost identificați și alți factori:

• factori genetici (risc crescut dacă un părinte sau frate a avut boala)
• sindromul Down
• traumatisme craniene
• insomnie
• sedentarism
• obezitate
• fumat
• hipertensiune arterială
• diabet zaharat de tip 2
• niveluri ridicate de colesterol

Semne și simptome precoce

Boala poate da semne cu mult înainte de 65 de ani, motiv pentru care specialiștii recomandă screening de la 55 de ani, și chiar mai devreme dacă apar indicii precum pierderea memoriei pe termen scurt, dezorientare sau pierderea obiectelor.

Potrivit INSP, inițial persoanele cu Alzheimer percep sarcinile zilnice ca fiind complexe și au dificultăți în a-și organiza și exprima gândurile; unele schimbări de dispoziție și comportament pot fi legate de probleme de comunicare. Pe măsură ce boala progresează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. În stadiile avansate apar frecvent dificultăți de mers, de menținere a poziției așezate și, în final, tulburări de înghițire.

Ce se poate face pentru reducerea riscului

• exerciții fizice, de coordonare și echilibru
• implicare socială pentru menținerea tonusului psihic
• dietă echilibrată, bazată pe legume, cereale integrale, pește, ulei de măsline
• stimulare mentală prin învățarea de lucruri noi și jocuri de strategie
• program de somn regulat
• reducerea stresului
• renunțarea la alcool și fumat

Când trebuie consultat un medic

Simptomele menționate pot indica demență, dar pot fi și efecte ale unei perioade stresante – diferența o face evaluarea medicală. Medicul psihiatru Amalia Săndulescu a explicat, pentru „Adevărul”, că o consultație la psihiatru poate fi obținută gratuit în ambulatoriile de stat sau în mediul privat, fără a mai fi necesar bilet de trimitere.

„În momentul în care există o suspiciune de deteriorare cognitivă, începi investigațiile, și asta presupune: o evaluare clinică, psihiatrică, un examen psihologic, un test de memorie și ulterior un tomograf, pentru că orice debut înainte de 50 de ani sau înainte de 55 de ani are ca regulă un CT de craniu. CT-ul obiectivează dacă există un nivel de atrofie corticală și inițiezi terapie medicamentoasă, fie profilactic, fie curativ”, a precizat medicul.

Examenul psihologic folosește teste pentru stabilirea nivelului de deteriorare cognitivă, cel mai frecvent utilizat fiind testul MMS (Mini-Mental State Examination), care indică dacă deficitul este incipient, moderat sau sever. Rezultatele se pot corobora ulterior cu un CT, dacă medicul consideră necesar.

Potrivit dr. Săndulescu, primele semnale îngrijorătoare sunt dificultățile de concentrare și de memorie: „Faptul că pleci după un lucru și ai uitat după ce ai plecat, faptul că îți aduci aminte cu mare dificultate sau nu îți aduci aminte numele persoanelor aparent cunoscute sau nume de actori sau nume de muzicieni... Observi că îți încetinesc capacitatea de concentrare a atenției și a memoriei, calculezi puțin mai greu, te concentrezi puțin mai greu pe activități care anterior erau făcute cu ușurință – acestea ar fi semnele.”

Stresul poate accelera instalarea bolii, la fel ca tulburarea depresivă și dislipidemia. „Sunt lucruri care, la un moment dat, accelerează instalarea demenței Alzheimer. În ultima perioadă, persoanele cu dislipidemie sunt în număr din ce în ce mai mare și la vârste din ce în ce mai scăzute. După 40 de ani încep să apară modificări ale profilului lipidic, iar tratamentul cu statină pe termen lung poate fi un factor favorizant și agravant al demenței Alzheimer”, a explicat medicul. Aceasta a precizat însă că tratamentul dislipidemiei nu trebuie evitat, existând posibilitatea administrării de neuroprotectoare.

Speranțe pentru tratamente care combat boala, nu doar o controlează

Dr. Amalia Săndulescu a menționat că există tratamente aflate în fazele finale de testare în Statele Unite, care ar putea acționa direct asupra cauzei bolii, nu doar asupra simptomelor: „Așteptăm noile tratamente anti-demențiale care sunt în fază terminală în studiile din Statele Unite. Se pare că sunt tratamente revoluționare care distrug plăcile acelea amiloide, adică acționează etiologic, nu simptomatic. Practic se distrug plăcile de amiloide care iau locul neuronilor distruși în acest proces. Sunt speranțe, da. Se pare că de anul următor ar trebui să avem medicamente noi lansate în Statele Unite pentru demența Alzheimer, care să împiedice evoluția galopantă a afecțiunii”, a precizat medicul.